Sunt ganduri care imi trec prin minte prea repede. Ca scenele de teatru sle unei piese fara regizor, jucate de cativa acori nepriceputi... Un sir de imagine clare, dar repezi. Prea repezi.
De ce ma gandesc la tine?! Gandurile acestea ma chinuie ca pe un spectator plictisit care asteapta finalul piesei. Sau realitatea. Ruperea fireasca de o lume imaginara, o lume construita pe domeniul unui "poate ca..." Un spectator care asteapta linistit un final, caci nu poate returna biletul...
Si toate astea sunt doar GANDURI...
Add as a Friend
Send Message
Leave Comment
Add to Favorites
Give 'em Five
Use This Skin
Report Abuse
puuuuffff
aaAaaa>
=))